5 ore cat o zi… (-1-)

A venit vremea mersului la meci. La meci de ligga europeana, importanta pentru oras. Tot orasul vuie, dar doar pentru meci nu ca ar merge cineva la meci totusi. Se vede la televizor, asa ca nu ne prea inghesuim sa cumparam bilete. O data ca Jabba s-a pus sa faca pachetele inainte sa vina Craciunul si lumea stie ca nu a venit Craciunul, dar si pentru ca pana la urma au fost destul de scumpe.

Penibilii de la ziar spun ca e cel mai ieftin in comparatie cu cele de pe stadioanele europene. Tot ei, la fel de penibili uita ca suntem totusi in Romania si ca ei intra penibilii pe gratis la meciuri. Niste penibili. Ma rog, asa cum unele persoane s-au dus la meci ca au avut se pare bani, asa celalalte s-au dus la stadion. S-a ajuns sa se spuna ca nu mergem la meci ca asa nu ii dam bani la Iancu.
De parca el ar sta in banii tristilor de noi si de parca i-ar pasa catusi de putin. Cei care ne-am dus la meci, pana in 5.000 pe un stadion de 35.000, va dati seama la ce atmosfera de antrenament amical ne asteptam pe stadion, de e auzea si bomboana agricola spargandu-se intre dintii consumatorilor agricoli. Asa a si fost o buna perioada din timp. Dar de data aceasta nu a fost linistea inaintea furtunii ci linistea de dupa furtuna. Furtuna avea sa apara inainte de meci cu mult. A inceput demult si a tinut pana ce a fluierat arbitrul inceperea meciului.
Adica ora 22 si 5 minute. Daca ar fi sa se consemneze furtuna dinaintea linistii se poate spune clar ca a inceput joi si s-a terminat la si 5 minute. Dupa servici eram deja pregatit psihic si moral sa merg la meci. Am stabilit clar ca ne intalnim cu jumatate de ora acolo sa fie bine si sa nu pierdem inceperea marelui show. Prima prezenta in Europa League pentru FC Timisoara. E
ra prima oara pentru ca era si prima editie. Dar suna mai pompos asa. Pe la ora sapte seara, cu 3 ore bune inainte de meci parca deja vream sa fiu acolo, sa imi curat scaunul de praf si de seminte, sa ma uit cum pregatesc terenul pentru marea intalnire. Marea intalnire cu croatii de la Dinamo Zagreb. Un meci despre care se vorbea ca nu ar trebui sa ne puna probleme si chiar croatii spuneau ca vor „macar un egal” cu marea echipa a Timisoarei. Dar nu am fost pentru ca nu a fost sa fie.
Am stat acasa asteptand sa inceapa primele doua meciuri la televizor. Intelegerea a fost ca dupa ce se termina prima repriza, sa plecam inspre stadion. Aveam mai mult decat suficient timp, dar noi am vrut sa fim previzibili sa mergem un pic mai devreme sa nu prindem inghesuiala, dar si cu o oarecare teama de noile sisteme de citire a biletelor care cu un meci inainte a cedat. Daca tot am reusit sa strangem banuti sa cumparam pachetele de Craciun, am zis sa fim precauti si sa ajungem din timp.
Au mai trecut cateva minute dupa ora sapte si pe internet au inceput sa apara deja poze cu batai intre suporteri croati si suporteri romani. Batai de strada, pierderi de pistoale in mijlocul strazii, distrugeri de terase neasigurate, injuraturi, urlete si tipete. Tocmai au inceput primii stropi din furtuna ce avea sa inceapa. Furtuna suporterilor, cu norii veniti tocmai din Croatia. Acesti suporteri au fost considerati deosebit de periculosi. Peste tot unde au fost au devastat ce se putea devasta, au facaut galagie si scandal cu orice ocazie.
La noi lumea s-a gandit in avans ca asa o sa fie si la noi, dar doar din cauza imaginilor din trecut.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s