Daca jandarmii au spus ca a fost Jihadul pe pamant, un om oarecare ce ar fi spus? Oricum noi eram destul de ingandurati uitandu-ne in stanga dreapta sa vedem totusi ceva indicii care sa ne duca cu gandul la ceea ce s-a intamplat. Intr-un sfarsit, cand mai erau nici douazeci de minute din meci, la un semn, toti jandarmii s-au retras cuminiti de unde au venit, in camioanele lor mari si vechi de pe vremea lu cine le-o inventat.
Brusc s-au sters toate urmele de frica de pe fata lor. Focul inca mocnea cuminte pe „peluza” de la stadion dinspre scarile pe care noi trebuia sa urcam. Eram parca dupa razboi. Scaune rupte pe jos, stalpi rupti si indoiti, cabine de comentatori cu geamuri sparte, scaunele rupte si vandalizate. Cand am ajuns sus pe stadion, sa ne indreptam spre locurile noastre, am fost redirectionati inspre tribuna vecina, la mare distanta de locurile ocupate de niste suporteri imbracati toti in negru ce stateau cuminiti la locurile lor, inconjurati dupa gard de un rand de jandarmi.
Noi eram cat de cat bucurosi ca am fost redirectionati catre locurile mai scumpe de pe stadion, dar nu ne dadeam seama ca de fapt era pentru siguranta noastra. A inceput meciul, s-a si terminat. Un sec trei la zero pentru croati. Pe semne ca ne-au batut pe unde au apucat, cum scriau ziarele lingatoare de berbecali a doua zi. Adevarul avea sa iasa la iveala mult dupa terminarea meciului in linistea norptii. Nefiind totusi trei zeci de mii de oameni, stadionul s-a eliberat repede si noi nu am facut foarte mult drum pana acasa. Nu am mai ajuns acasa ca ne-am oprit la o terasa sa impartasim impresii despre meci. Poate nu sunt cele mai corecte dar scurt si la obiect, „nu ei au fost de vina, ci ai nostrii”. Locul unde aveam noi bilete, era asa cum am mai spus, foarte aproape de locurile croatilor.
La un gard distanta. Se pare ca acel gard nu a fost deajuns sa ii apere pe cei veniti mai devreme la meci de furia croatilor. Cei din trupa noastra veniti mai devreme la meci, povesteau cum d-abia isi aranjau pozitia de stat, isi curatau scaunele cand la un moment dat au inceput sa ii vada pe cei cateva sute de croati cum imping gardul si se indreapta spre ei. Au fost turbati de furie si au navalit in tribuna vecina cu gandul sa dea in tot ce misca. Erau maxim 30 de persoane prezente la acea ora. Cand au navalit croatii in tribuna vecina, au dat in tot ce misca, femei, copii, bunici. Nu a existat vreun criteriu ci doar faptul ca au fost de cealalta parte a gardului.
Cei care au putut au incercat sa sara gardul, avand si in ziua de azi taieturi pe maini. Cei care trebuiau sa le asigure paza sau macar protectia, stewarzii pe numele lor, au fost primii care au fugit, lasand in urma spectatori nevinovati si mai rau, portile inchise de la tribune, numai bine sa nu aiba pe unde sa fuga lumea.
Totul a pornit de la minunata galerie romana, care i-a instigat pe croatii deja ajunsi la stadion prin injurii si strigand Serbia cat i-au tinut plamanii. Ce sa faca in acest moment croatii? Nu au avut cum sa ii atace pe romanasii de jos din afara stadionului asa ca au inceput sa rupa tot au prins, sa atace tot ce au putut sa atace pana cand furia lor a disparut. Nemernicii de asa zici suporteri romani au facut tot posiblul sa ii instige pe croati. Acestia fiind parca inchisi intr-o cusca mare au inceput sa explodeze acolo unde au fost provocati. Focul aprins era de la tortele aruncate de sus de croati catre cei de afara care instigau. Croatii au stat linistiti si au baut toata ziua in oras, cot la cot cu normalii romani, pana cand au venit taranii violenti si au inceput sa arunce cu sticle in ei. Croatii ce sa faca? Sa stea la tinta? Nu. Au ripostat. Marea majoritate din cei arestati nu au fost croati ci romani, daca le mai pot spune asa.
Se pare ca in spatele tuturor atacurilor catre croati, a fost chiar unul dintre liderii galeriei, o galerie pana nu demult renumita pentru fair-play si numai de bine. Unul dintre lideri, de origine sarba se pare, avand o sete penibila de razbunare nejustificata, a reusit sa isi dreseze colegii din galerie sa faca ceea ce au facut. Croatii erau considerati suporteri cu grad maxim de risc si inca mai sunt. Dar se pare in acest caz ca se manifesta asa, doar daca sunt provocati. Cand sunt provocati fac exact ce fac animalele din jungla. Asta am facut, asta meritam. Politia nu a fost in stare sa se apere nici pe ea si nici populatia. Poate penibilii care au provocat toate astea au stiut asta si au profitat. Se pare ca asa s-a ajuns. Sa cautam scandal, ca in presa. Am reusit. Doar cu pretul unui meci stricat.
A unei atmosfere si mai stricate. Felicitari membrilor din galerie care au facut asta, asadar si unuia dintre liderii acesteia. Se pare.