Lipsa de.. lipsa

Se zice clar: nu stii ce ai avut pana nu ai pierdut acel lucru. Deobicei se spune lucrul asta cand se intampla vreo tragedie sau oricum, ceva nu tocmai bun. Nu prea vad cu ce ar ajuta persoana care tocmai a pierdut ceva, dar ma rog, daca vorba vine din popor atunci clar exista multe persoane care au auzit asta. Cand chiar auzi chestia asta, se intampla, cel putin in filmele americane, sa ai amintiri despre tot ce se leaga de acel subiect tocmai pierdut.

Nu fac referire la filmele americane pentru ca nu am pierdut nimic pana acum, dar ei sunt cei care spun vrute si nevrute despre viata omului, mai ales atunci cand acesta are un moment greu in viata. Nu sunt la acest subiect in momentul de fata pentru ca am pierdut ceva, dimpotriva. Ca sa imi mearga viata cum vreau eu am inceput sa renunt la cateva lucruri din viata mea. Asa unul cate unul. Sunt multe si nu am cum sa renunt la toate in niciun caz, dar daca pot sa incerc, de ce sa nu fac asta? Care sunt lucrurile astea?
Pot sa fie persoane cu care sa nu mai vreau sa interactionez, stirile lu’ Esca cu mii si mii de crime si mii si mii de crime si mii si mii de crime, sa nu mai stau atata pe comp fara rost ca sa imi stric si ochii si timpul, sa nu mai tin in mine anumite chestii si asa mai departe. Tin sa mentionez ca nu sunt chestii planuite o data cu paharul de bautura de sfarsit de an, ci doar asa chestii ce te apuca sa le faci de ACUM. Te prinzi ca sunt lucruri nu tocmai bune ca trece o perioada cand chiar nu le mai faci si te pomeni la o adica, ca nu iti este dor de ele.
Cum sa iti fie dor de stirile lu’ Esca cu mii si mii de crime si mii si mii de crime si mii si mii de crime, sau de persoane carora nu le datorezi nimic in viata asta, dar de fiecare daca cand te chinui sa interactionezi cu ele tin neaparat sa iti strice ziua? Am crezut ca la inceput nu o sa pot sa fac chestia asta. Dar se pare ca am fost mai smecher decat am crezut si chiar mi-a iesit. Nu pot sa spun ca e asa de dramatic si ca mi-am schimbat viata total, in niciun caz. Dar la inceput, ca la mancare, incepi cu lucruri marunte pana schimbi tot meniul.
Am observat ca lucruri ce mi se pareau de neconceput sa ma lipsesc, parca nu sunt deloc asa. Ba chiar ma mir acum, de ce le faceam. Ba da stiu. Sa acumulez experienta. Asa cum te uiti la un film ce se recomanda a fi ceva minunat, dar el nu este. Nu prea mai ai ce sa faci. Te-ai uitat, poate reusesti sa mai convingi pe altii sa nu se uite la el. Dar nu o sa fac asta. Ca acest lucru se cheama influentarea martorului si din cate stiu nu e tocmai „legal”. Lor nu le trebuie experienta? Daca lor le place? De ce sa le stric o bucurie in plus?
Ne punem pe schimbat chestii, iar daca tot mi s-a schimbat si firma la care lucrez, fara sa ma ridic de pe acelasi scaun de la birou, inseamna ca pot face orice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s