Agent secret …

Nu e prima oara cand ma simt ca „vreau acasa” in timp ce efectiv sunt acasa. Nu e vorba doar ca nu ma mai simt bine unde sunt, dar am nevoie de o schimbare si tot timpul, totul e mai bine acasa… prea multi factori poate se aduna la un moment dat, care tind sa enerveze si sa iti dea peste cap tot ce ti se intampla, chiar unde te simti bine de tot.

Si atunci? Ce faci? Iti bagi picioarele, se pot exprima unii, dar eu pot sa ii spun ca schimb decorul, incerc sa mut muntii singur, iar daca nu pot, incep sa bat tobele ca indienii si provoc vreo 2-3 furtuni ca sa se mute singuri. Ma refer la indienii aia cu pene, nu viitori fosti colegi de-ai mei de la viitorul fost job.
Totul suna bine de acum, toti parca vad la mine un zambet mai mare de cand am devenit agent secret, si parca multi ar vrea sa fie in locul meu de cand, da, plec de la locul meu de munca. Cand vrei sa schimbi un job, majoritatea spera ca te muti de la locul actual unde ai salar mai mic decat majoritatea, si vei schimba pentru un salar mai mare ca majoritatea. Cand vrei sa schimbi decorul, iar telefonul fara fir inca nu a inceput sa isi dea drumu si sa aiba rapunsurile tale inaintea ta, lumea vrea sa stie cu ce firma de decoratiuni vei colabora in viitor. Dar ii intereseaza raspunsul cam la fel de mult cat ii intereseaza raspunsul la intrebarea „Ce faci?”.
Lumea vrea sa auda un rapuns, indiferent care ar fi el si trece peste chiar fara sa il asculte, numarand doar silabele din raspuns ca sa stie ca au primit ceea ce si-au dorit, asa de complezenta… dar ce se intampla cand ei nu primesc raspunsul ala, cum ar fi „Eu fac bine, tu?”… si primesc raspunsul „pai, maine mor si atunci vreau sa te omor si pe tine, cat mai am timp:)))”. Se unesc, formeaza echipe si planuri de abordari subtile si uneori deloc subtile, pentru a fi primii cei care ridica din furca telefonul fara fir…
Actioneaza in grup sau solo, folosind cartea apropierii sau oricare ar fi ea, numai castigatoare sa fie. Unii nici nu se mai chinuie sa urmeze vreun plan si pur si simplu suna anonim, sau chiar dau bip la pompieri ca si scotienii. E un test extraordinar care a pornit, sa zicem, de la un pariu pierdut cu omuletul portocaliu. Am pierdut pariul si ca pedeapsa mi s-a spus sa incerc sa nu spun ce si cum o sa redecorez. Si asa am facut.
Chiar m-am ambitionat nu sa incerc ci chiar sa fac ceea ce mi s-a cerut. Redecorez de acum incepand si incepe sa imi placa chiar daca din pacate cativa ma sustin doar…

4 răspunsuri

  1. ca sa vin cu completare..

    Apreciază

  2. ce de anonimi pe capul meu.. off off…

    Apreciază

  3. salut,
    „Se unesc, formeaza echipe si planuri de abordari subtile si uneori deloc subtile, pentru a fi primii cei care ridica din furca telefonul fara fir.”
    Cat dramatism, cat sabotaj pe capul tau, cata rautate zace in oameni, futu-i in gura cu „Miorita” lor! huuuuuuuuuuuuu!!!
    Adevaru este ca „SE FURA”:))

    Apreciază

  4. Hai salut!
    Vad ca merge treaba: mai un chec, mai niste ochelari de vedere, schimbari peste schimbari mister secret agent.
    Dar o intrebare simpla ca si „Ce faci?” stii ca poate insemna si un ascuns gest de prietenie…
    Fiecare are secrete si e normal ca acesta sa nu fie pe prima pagina a revistei de barfe din birou dar eu nu as fi ales modul acesta de actiona. Niste explicatii unor anumite persoane ar fi fost ok … prietene.
    Dar sa spunem ca puzzle e aproape terminat 🙂
    Intrebare: A fost decizia / actiunea cea mai buna?
    Hai noroc!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s