Oare s-a scris tot ce era de scris despre Pokemon? Oare s-a terminat frustrarea celor care nu înțeleg jocul și nu îl joacă, către cei care îl joacă? S-a înțeles faptul că nu se folosesc banii de la cercetătorii britanici care descoperă minuni în fiecare zi, pentru crearea jocului? Bun atunci, să trecem la ale noastre.
Chiar și eu am jucat Pokemon când s-a lansat. Îmi amintesc acum parcă ar fi fost ieri. Era o seară liniștită de iulie. Bufnițele buhuhu-iau, greierii greierau, bebelușii dormeau. Cam pe atunci mi-am făcut curaj să îmi instalez minunăția de joc Pokemon Go să văd ce e de capul lui. Menționez că nu am văzut desenele și nici nu am mai jucat vreodată vreun joc ce conținea numele de Pokemon.
Am auzit de Pokemon și de principiu de pe interneți, când lumea făcea glume cu pokemoni. Eu nu știam să râd la acele glume pentru că nu le pricepeam, nici măcar un râs de complezență nu puteam să scot, așa cum scoate bebița nostră atunci când noi râdem prin casă și ea nu nu știe de ce râdem. Așa că am instalat jocul. După ce am trecut cu greu de etapa de conectare la servere și de înregistrare, m-am trezit cu un pokemon în baie. L-am văzut pentru că a trebuit să îmi pornesc camera video de la telefon să îl caut. L-am prins după ce instrucțiunile au fost foarte clare: dă-i cu mingea după el.
După asta au urmat instrucțiuni și mai clare de a viziona harta interactivă a cartierului unde locuiesc și de a mă duce înspre 3 locuri ce sunt foarte aproape de casa mea ca să avansez în joc. Vă dați seama că nu aveam cum să plec din casă la ora aia fără niște explicații plauzibile la nevastă, altele decât „mă duc să prind pokemoane”, nu de alta dar birtul Epic e la doi pași și mă puteam face greșit înțeles. Nici nu puteam pleca neobservat, doar așa repede să prind 3 pokemoni, pentru că ușa de la intrare e în dreptul dormitorului bebelușului care avea să fie trezit în urma ieșirii mele. Altă tură de explicații plauzibile ce nu aveam de unde să le scot.
Totuși am zis să mă uit pe hartă să văd totuși unde m-ar trimite jocul la plimbare, poate pe mâine dimineață. Ca paranteză trebuie menționat că de un timp încoace am început cu nevasta să facem „binge watching” cu serialul cu zombălăi The Walking Dead, am închis paranteza. Locul de plimbare propus pentru a avansa în joc, a fost exact în cimitirul din apropiere, în plină noapte. De fapt, în 3 locuri din cimitir trebuia să parcurg să fac nu știu ce ca să avansez.
Ei bine cu serialul cu zombi în cap, cu întunericul de afară, cumulat cu trimiterea în cimitir, tot ce am putut face fără să clipesc a fost să dezinstalez jocul cu înjurăturile de rigoare pentru ca m-a pus să umblu prin cimitire.
Nu cred că am pierdut mare lucru, de fapt sunt convins. Oricum nu o sa pierd contactul cu jocul pentru că multă lume se joacă în jurul meu și îmi pot ei povesti ce și cum dacă e să întreb. Așa că data viitoare când vedeți pe cineva că se joacă Pokemon Go relaxați-vă și respirați adânc și treceți peste, pentru că nu se joacă pe telefoanele voastre, nu vă consumă bateriile voastre și nici banii voștri. Ce puteți face totuși este să le cumpărați o carcasă de telefon care să îi ajute să prindă cât mai repede pokemonii.
[…] de prin cartier nu cine știe ce film horror, dar mie mi s-a părut așa mai special probabil din cauza serialelor la care mă […]
ApreciazăApreciază
[…] o să mi se spună că mă iau și eu de ăștia ce își spală mașina cu fise, cum se ia lumea de ăștia ce joacă Pokemon doar pentru că nu înțeleg fenomenul. Dar ca în cazul jocului, am dezinstalat opțiunea asta de […]
ApreciazăApreciază