Da, am fost sa votez

Trebuia sa ne aratam implicarea pentru orasul nostru, asa ca am fost cel putin jumatate din orasul Timisoara, la vot, in aceasta noua campanie electorala. Majoritatea celor ce au votat au stiut maxim doi candidati, cel pe care trebuie sa il voteze si cel pe care trebuie sa il evite sa il voteze.

Nu conta faptul ca mergi sa votezi un candidat care nu o sa iasa, dar daca nu mergeai te chinuia constiinta, cel putin pe mine, ca nu am fost sa imi exercit drepturile de cetatean model, care este.
De fapt imi dadea dreptul sa injur la anuntarea celuilalt candidat ce a iesit si pe care eu l-am evitat cu sfintenie. In cabina de vot am stat mai mult ca niciodata si asta nu pentru ca erau patru buletine de vot, cu patru mai mult decat ma asteptam. Eu speram sa fie mai usor, o hartie pe care sa scriu ca nu vreau sa iasa Robu, nu sa votez niste persoane care nici pana in ziua de azi nu stiu cu ce ocazie si scop le-am votat, ca doar nu o sa ma influenteze foarte tare in viata mea de zi cu zi.
De votat s-a votat cu Romita in principiu, nume pentru care am ras destul de mult in cabina de vot, dar nu am putut sa impartasesc rasul meu cu vecinul de cabina, pentru ca nu i-am recunscut pantofii asa ca m-am abtinut. Dar nu a iesit Romita. Nu imi pot da seama cum de am stat asa de mult in cabina de vot, pentru ca nu imi amintesc ca pana acum sa fi stat asa de mult. Poate am crescut si sunt mai constient? Da de unde. Poate m-au fascinat culorile de pe buletinele de vot? Nici asta nu cred ca nu erau deloc colorate si nici nu era desenata Nyan Cat. Poate doar m-am simtit important cu stampila aia de vot si cu gandul la cei ce au plecat cu ea de la sectia de vot fara sa fie vazuti de cineva. Din fericire nu mi-a venit sa o pun in tocul de ochelari, din obisnuinta, cum i-a venit undei doamne de prin tara.
Se pare ca, exact ca in afaceri o investitie la inceput de business este foarte importanta, asa cum noul primar a facut si a investit toti banii din lumea asta, nu numai in operatia din mijlocul campaniei, dar si pe posterele nenumarate de prin oras, care erau literalmente cat blocul si il infatisau uitandu-se nu stiu unde exact, undeva in zare clar, dar era sigur cu nasul pe sus. Aici dom’le a pierdut votul meu. Mai bine era infatisat in poza ca si Romita, cu un costum inchiriat de la garderoba Operei Timisoara, si uitandu-se fix la camera cum nu se face, decat ca si noul primar. Barfa in sat a fost ca investiile nu s-au oprit doar la posterele mega uriase de pe toate blocurile turn din oras. Barfa in sat a fost ca baxurile de ulei si de faina si de paine curgeau neincetat prin mai toate coltuirle tarii, pentru ca un candidat, sa nu devina din cel ce trebuie votat, in cel ce trebuie evitat.
Schimbul de sfinti de la conducerea primariei nu stiu exact cu ce o sa influenteze mersul meu cu bicicleta la birou, dar sper sincer sa nu ma deranjeze in niciun fel, pentru ca atunci o sa ma gandesc de doua ori inainte sa mai merg la vot si sa imi exercit dreptul de vot liber dobandit prin constitutie. Care se zice ca o sa fie obligatoriu in viitorul apropiat.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s